Cum e să-ți pui noul iPad pe pe masina, să intri în ea și să pleci, să te oprești când îl auzi căzând pe portbagaj și să-l găsești călcat de alte 3 mașini?
Cum e să lași trepiedul lângă roata din față, spunându-ți ”să nu-l uit aici”. Să pleci și să te miri ”peste ce naiba am dat?” și să-ti dai seama ca tocmai peste trepiedul tău ai dat?
Cum e să pui cea mai frumoasă bucată de carne de mânzat pe plafonul mașinii și să uiti de ea? Să-ți aduci aminte peste 2 km, să te întorci și să urmărești toți câinii din parcarea din care tocmai ai plecat, sa vezi daca le-a mai ramas ceva intre dinti?
Cum e să-ti lasi Kindle-ul pe un zid, ca să-ți pui ceva pe cap, și să pleci făra el? Să-ți aduci aminte tocmai cînd trebuia să intri în metrou, la 1km distanta, să te intorci si să fii păcălit de niște tigănci că nu l-au găsit ele, ci niște băieti, îmbrăcați mai așa…?
Cum e să-ți lași cafeaua pe plafon, că nu poți deschide portiera cu ambele mâini ocupate, să pleci si să te întrebi peste o zi ”de unde naiba e mizeria asta pe mașina mea?”
Cum e când ți se întâmplă așa ceva?