Azi, mai mult ca oricand, s-a vorbit de faptul ca trebuie sa fim mandri ca suntem romani. Televizor, radio: romanii, romanii, sunt, fac, dreg, bla, bla, bla!
Ca nu sunt magazine in care se vand steaguri, ca Romania traieste in ciuda… altora, ca suntem neamu’ ales, ca pe google nu mai apar rezultate aiurea, etc.
De ce trebuie sa te mandresti ca esti roman?
01.12.2011, Piata Rosetti |
– pentru ca atunci cand te duci la spital, ai sanse sa mori acolo. Asta chiar daca se ocupa cineva de tine.
– pentru ca autostrada se face in jde mii de ani, deoarece nu sunt lucrurile aranjate asa cum trebuie;
– pentru ca banu’ public se da fara cea mai mica planificare;
– pentru ca astia buni, au fost asa de mandri ca sunt romani, incat au plecat afara cu prima ocazie;
– pentru ca Marean e vice la PSD;
– pentru ca ne nenorocim tara prin simplu fapt ca o populam;
– pentru ca e curat pe strazi;
– pentru ca fostul nostru administrator a lasat o gaura in buget si politia, de doi ani, cerceteaza cazul fara sa avanseze vreun pic;
– pentru ca mama are pensie de cateva sute de lei, si la fel ca ea, multi altii;
– pentru ca ala de la SMURD face mai mult pentru noi, decat au putut face n guverne
– pentru ca Nea Laszlo vine si zice ca ar vrea autonomie teritoriala, si nimeni nu-i spune nimic;
– pentru ca Severin ne-a facut de cacao in fata intregii Europe;
– pentru ca scolile sunt asa cum sunt, de pana si profesorii insista ca iti trebuie meditatii.
E ca in bancul ala: acestea si multe alte secrete despre sexul oral, in cartea Istoria neamului romanesc in ultimii 20 de ani.
Sunt si lucruri bune, evident, dar greu le gasesti.
Ai foarte mare dreptate, dar nu doreste nimeni sa scoata in evidenta aceste ''mici '' efecte negative ale guvernarii noastre ce a inceputsa ne poarte in declin de prin anii 90 si continuua sa perpetueze totacest gen de politiecieni….dar, speram in continuare, nu?
Cam ai dreptate, cresterea a fost pe fondul cresterii consumului, pentru ca s-au aruncat bani in piata pe buletine. 🙂
Despre politicieni? La dracu', poporul i-a ales. Cand n-ai din ce sa alegi, ce faci? Pui albastra pe cel mai putin pacatos.
Speranta…, vorba aia, decat speranta, mai bine Carpe diem!
Carpe diem dragule, dar nu este important sa avem o gandire vizionara? Am mai putea sa ne traim clipa daca aceasta nu va mai exista?…..trebuie sa fim preocupati si de viitor sa gandim pentru viitor ca sa putem trai in prezentul nostru, nu?
Trebuie sa te gandesti la viitor, evident, insa nu cu speranta, pentru ca despre speranta vorbeam eu. Speranta moare ultima. O vorba a romanilor, si nu numai. Te indeamna sa stai si sa astepti. Poate se intampla ceva… hmmmmm…. Anul asta, la anu'… mmmhmmmm… si uite-asa iti dai seama, la 50 de ani – nu sunt departe – ca nu mai ai cum sa te dai pe skateboard ca-ti crapa oasele, cu parapanta, ca faci atac de cord, sau mai stiu eu ce alte lucruri nastrusnice nu mai poti sa faci.
Sper să îmi ierti îndrazneala dar crezi că tu, poți schimba de unul singur în societatea noastră ceva care să aducă un beneficiu tuturor cetatenilor fără să fi afectat de cine știe ce instituție? Este admirabil că dorești să schimbi ceva dar din păcate nu cred că este posibil de unul sigur…am avut si eu odată starea aceasta idealistă și când am rămas singură , a fost mai greu să susțin ceea ce îmi propusesem…..iar argumentul intimidării a fost veșnicul…..ești una noi suntem ….destui, nu crezi?
Nu poti trai izolat, asta e evident. Trebuie sa-ti gasesti locul in haita. Toti vrem sa fim in varful lantului trofic. Din fericire, asta nu se poate.
Carpe diem? Da! Traieste momentul, nu te limita, incearca toate nebuniile din lume. Vine o zi, cum spuneam ieri, cand nu mai poti sa le faci pe toate. Prefer sa spun: am fost acolo, am simtit, am trait, m-am bucurat, m-am intristat.
Crede-ma, la un anumit nivel, institutiile nici nu exista. Si nu ma refer la nivel financiar, din contra. Cu cat esti mai jos, cu atat esti bagat mai putin in seama.
Asa as vrea sa fie, zbor vesnic. Din nefericire, nu poti sa le faci pe toate. Limitari exista, insa acolo unde esti, in nisa ta sociala, poti sa faci ceva la care doar gandesti.