Azi m-am dat pana la Cernica si inapoi. Ultima data, am iesit cu Speedliner si ne-am imbuibat cu cate-o bere. A fost frumos, dar fara folos la fizic. 🙂
Umbland pe bicicleta, am constatat cateva lucruri deranjante:
1. Cainii cu stapani prosti sau fara stapan. Frate, cum vad unul, imi tremura chilotii pe mine! Il si vad infipt in cealalta gamba ramasa intreaga dupa experienta de anul trecut, din IOR. Mai ales daca sunt dupa ceva vreme de pedalat, si nu mai sunt capabil sa sprintez instant.
Prefer sa ma dau jos si sa astept sa fuga. Pentru ca, imediat ce pui picioarele pe pamant, baietii se retrag in forta. Cel putin astia pe care i-am intalnit pana acum. Sunt iubitor de animale, dar sa mor de nu le-as lua gatul in momentele alea.
2. Fumul de la masini. Dai din greu si deschzi gura sa tragi un gat de aer. Cand colo, ce-ti intra pe gatlej? Ce mai lasa Euro5 sa iasa din toba sau ce iese din conductele cate unei Rabe. E nasol rau!
3. Trotuarele de tot cacatul. Daca mergand pe jos nu-ti dai seama cat de denivelate, pline de gropi si alte tampenii sunt, daca te urci pe bicicleta, realizezi imediat ca e mai bine pe strada.
4. Pistele pentru biciclisti. Sunt mai putin denivelate decat trotuarele, mai poti sa tragi un sprint, cu riscurile de rigoare. Insa dai de toti taranii care isi inchipuie ca acolo e loc sa-si parcheze ei masinile.
4. Soferii care simt ca trebuie sa-ti vorbeasca in trafic. Azi, unul se chinuia sa-mi dea bere pe geam, sa beau si eu dupa atata efort.
Ce imi place?
Imi place ca s-a inventat kilometrajul pentru biciclete. Iti da o masura a lucrurilor, stii cat ai mers, cu ce viteza, cat e ceasul, care e viteza medie, treburi grele.
Azi am facut 26 de kilometri, pana la Cernica si inapoi si putin prin jurul blocului. Viteza medie de 20km/ora, maxima, la vale, 45.7km/ora.
Imi place ca pot sa ies noaptea, la poze. E mai simplu decat cu masina.
Pe drumul de intoarcere, un tip cu o bicla smechera, mi-a urat sanatate si m-a depasit in forta. Frumos.
Ieri am gasit o gasca de pleaca la Ruse, sambata. Sper sa-i prind si eu data viitoare. Pana atunci, mai trag pe-aici.
Felicitari!
Imi aduc aminte cand am incercat si eu sa fac plimbari cu bicla, aveam oroare de cainii artagosi: ba sa nu-i lovesc eu cu bicla cand se apropiau prea tare, ba sa nu ma muste!!!
Tare nr.4 si ultima poza din post!
Sunt acasa pt. o saptamana dar nu apuc sa fac cinste cu o cafea! Poa' data viitoare 😉
Eu sunt pe la Brasov, pana maine. Asa ca te iert! :))
Dr data viitoareeee, nu.
Cat despre cainii artagosi, i-as calca pe gat daca ar sta. Sorry about that..
langa acel aparat de masurat viteza, pui inca unnul cu ultrasunete ( vreo 100 de lei pe okazii ) si scapi de necaz.Suntem in 2011 man..nu mai dam cu pietre dupa caini :))
Da mane, stiu. Partea proasta e ca maidanezii sunt au facut otite la greu, la viata lor. Asa ca s-ar putea ca ultrasunetele sa nu-i mai deranjeze asa tare. Piatra doare. Ideea ca-i loveste piatra, aia nu stiu ce el face, dar fug cativa pasi.
Insa e o idee treaba cu ultrasunetele. 100 de lei?
da man..chiar si mai putin..bate la 12m parca..il pornesti doar cand ai nevoie….
otita auzi :))))
:)) Daca n-au doctor de familie!