Asta vara, imi cumparam dintr-un magazin niste role. La ele au fost atasate si lame de gheata, asa ca am fost incantat de alegere. Pentru gheata aveam niste patine cehesti, de pe vremea lui Pazvante Chioru’.
Cand am plecat la munte, pt ca nu am luat schiurile cu mine, am montat lamele si am “carat” 2 perechi de patine cu noi, desi locul in masina a fost limitat. Credeam ca vom patina, insa nu a fost asa.
Azi am iesit sa ne dam pe pationarul de pe Kiseleff, ca-l lauda la radio ca e cel mai cel. Un petec de ghiata cat 3 sufragerii mai maricele, la sosea. Ca sa vezi ce face reclama din om. La ora 1 nu patina nimeni. M-am si enervat!
Asa ca am mers in Cismigiu, si cu strangere de inima din cauza coastei fisurate am purces la patinat.
N-am facut o alegere proasta cand am aruncat la gunoi patinele vechi. A fost foarte bine cu astea noi. Mai, mai ca am invatat sa merg si cu spatele.
A mica si Mihaela au patinat si ele, Diana a cazut de cateva ori, eu cu Mihaela nu am cazut.
Mi-a fost teama de asta, asa ca am stat cuminte, am facut piruete doar de pe loc. Am stat la mantinela cateva minute si mi-am exersat si talentele de fotograf. E ciudat si destul de greu sa incerci sa faci fotografii fara ca oamenii sa te vada. In mod normal trebuie sa le ceri voie, dar am ales sa nu alerg pe pationar dupa ei. Exista riscul sa plec fara nicio fotografie.
