Azi, ajung la birou tocmai cand colegii mei se intrebau a cui o fi ziua de nume.
Aaaa! Oanaa! La multi ani!
Oana e cea mai noua colega a noastra. Se uita ea in stanga, in dreapta si zice ca nu si-a serbat niciodata ziua de nume. Oamenii, nimic, au sarit pe ea, care sa o pupe, care sa o stranga in brate, de nu mai stia fata ce sa zica. Bine, printre pupaturi si alte alea, ea tot protesta. Intr-un tarziu, apare shefa, care se repede si ea sa o felicite. 🙂 Oana se ridica in picioare si se iau amandoua in brate. In 5 minute s-a convins si ea ca e ziua ei.
Eu am felicitat-o pe seara, doar dupa ce m-am asigurat ca este ferm convinsa!
Prajiturile au fost bune.