Mark Țucărberg, Cambridge Analytica și senatu’ american

M-a interesat subiectul, mai ales că. inițial, CEO Facebook a zis că nu se duce el la audieri. Interesul a pornit odată ce am văzut declarația lui, cea în care spunea că Facebook e vinovat pentru dezvăluirea datelor personale și folosirea lor de catre o companie, chiar daca Facebook nu și-a dat acordul. Asta spune multe despre un om, mai ales că sunt de aceeași părere: dacă vrei să fii sigur că un lucru e bine făcut, atunci verifici personal. Omul nu a verificat, iar Analitica s-a folosit de ceea ce culesese. Acum și-a cerut scuze că a fost prost și nu a verificat. I-a crezut pe ăia care i-au dat o hărtie.
Am cunoscut un singur om care gândește la fel și de la care am învățat principiul ăsta. A fost managerul, șeful, coordonatorul meu, că nici nu prea știu cum să îi spun, cât timp am activat în Mobexpert.

Anyway!
Apoi au urmat audierile. Iar dacă nu l-ați auzit, ați face bine să urmăriți macar pasajele postate aici. Materialul de deasuprea are căteva minute, cel de dedesubt trece de o oră. Însă o să auziți cuvintele unui om care a dezvoltat un business uriaș, bazat aproape exclusiv pe conținut pe care eu, tu și alții l-am pus acolo.

Trecând peste faptul că unii senatori americani erau superhabarnisti – poți trimite e-mail prin whatsapp, daca Faceook te urmarește și când esti offline, plus multe altele – nu pot să nu remarc că și la ei e aceeași nevoie de spectacol și că există interese uriașe care sunt urmărite. Se poate observa clar că unii dintre ei aveau întrebările pregătite de alții. Nici măcar nu înțelegeau ce întreabă. Țucărberg a răspuns cinstit, aș putea spune. A evitat unele răspunsuri, puse în mod clar în așa fel încât el să se poziționeze într-un anume fel. Și mi se pare normal să facă asta.
Oamenii sunt revoltați că niște unii le-au folosit datele personale. Fraților, v-ați dat acordul pentru asta, nu mai smiorcăiți atât! Hai să fim golani până la capăt! Toate deplasările voastre la aeroport, mesele copioase, concediile frumoase, femeile și bărbații din viața voastră, toate și-au găsit loc, la un anumit moment, pe Facebook.
Nu mi-ai dat like la postare, uite ce articol am mai scris, nu am strâns “viziualizări”, m-au părăsit 30 de “prieteni”, nu mă bagă nimeni în seamă! Probleme , chestiuni de viață care acum, dintr-o data, devin comori!

Meanwhile, Sen. Ted Cruz (R-TX) took a different line of questioning (perhaps not surprising since, as several have pointed out, Cruz himself was working with Cambridge Analytica), noting that the platform seems to express a bias against conservative stories and users.

So, Ted Cruz lucra pentru Cambridge Analytica. Un fel de Liviu Pleșoianu care lurează pentru DNA. Acum văd ca pe net el apare ca fiind conceput dintr-un singur părinte. Bine că nu e doar din tată, că deja îmi puneam mari probleme.

Oricum see explică multe!

Revenind. Nicăieri în lumea asta nu ești în siguranță în ceea ce privește datele personale. Doar dacă trăiești în pădure și nu ai net. Iar dacă ești senator, președinte, Dragnea, asta nu înseamnă că nimeni nu știe ce ai făcut. Se știe totul, dar într-un cerc restrâns.
Așa că oricât o să încercăm să ștergem date din Facebook, nu se mai rezolvă nimic. It is too late, dragilor.

Sebastian Ghiță

Du-te-n morții mă-tii! Vine Coldea și nuștiu ce zice despre trădători de țară. Și se trezește Sebastian Ghiță sa guițe ca ” mi-e frică de declarațiile astea, mai ales că ne-am crescut copii împreună!” Păi unde morții măt-ii ai fost, mă, până acum? De ce nu ai vorbit, mă, în …

Citeste mai departe

Ready player one

Citisem că Spielberg a făcut un film bun. Nu mă așteptam să fie așa de bun. Bine, probabil pentru unii dintre dumneavoastră Ready player one nu o să însemne mare lucru. Mai ales dacă nu ați avut de-a face cu jocurile on-line.
E povestea unei găști de copii, adolescenți aș putea spune, care se întâlnesc in realitatea virtuală. Acolo ajung să aibe încredere unul în celălalt, ajung să vorbească vrute și nevrute si să se distreze maxim.
Așa cum am făcut si noi, odată. Greuceanu, Avata, AlexinoGordon, Speedliner, Malaphar, GaijinSan, NoFear_Furian, Kristine, JenaJameson, Gobitzy, Brodyal și mulți alții al căror nume electronic nu mi-l mai aduc aminte.
Dar îmi amintesc perfect momente petrecute online, cum ne-am povestit bucurii și necazuri, cum ne-am întâlnit apoi prima dată în viața reală, cum am ajuns să ne împrietenim atât de bine încât ne-am petrecut și concedii împreună. Îmi amintesc cu ne străngeam seara să facem lucruri care nu puteau fi făcute de unul singur. Cum gașca noastră se alătura altor mii, uneori zeci de mii de alti playeri, luptând pentru diverse lucruri. Cum acțiunile unora dintre noi, decideau soarta altora.


Am cunoscut în “perioada de glorie”, oameni din toate colțurile lumii, dar doar câțiva dintre noi au mers să se vadă și în realitate.

Timpul a trecut, noi ne-am răspândit care pe unde am apucat, însă cu unii dintre cei cunoscuți atunci, acum mai bine de zece ani, am rămas prieten și astăzi. Ready player one e despre toate acele povești. E despre prietenie, despre încredere, despre efort colectiv. Poate unii dintre voi nu vor putea înțelege tot ce se vorbește acolo, însă vă trimit la el cu inima deschisă.
E un film bun de-al lui Spielberg, care merită o deplasare la cinema. Si care ne spune, în momentul în care totul tinde să devina virtual, că realitatea e singurul lucru real.